Fiecare dintre noi isi dezvolta un stil, acel unic stil personal. Suntem diferiti. Asadar, evoluam si gresim in mod diferit.
Daca ne reamintim asta atunci cand ne este teama sa vorbim, atunci cand ne este teama ca ceilalti vor rade noi, vom avea doar de castigat, fiindca, brusc, nu ne va mai fi frica.
De aici mai e un doar pas pana la a intelege ca rolul unui trainer:
- nu este cel de a corecta mereu cursantul;
- nu este acela de a-l face pe cursant sa se simta mereu pus la zid;
Trainerul nu este ca un robot care da mereu, din reflex, un feedback despre ce este gresit.
Daca ne reamintim asta atunci cand ne este teama sa vorbim, atunci cand ne este teama ca ceilalti vor rade noi, vom avea doar de castigat, fiindca, brusc, nu ne va mai fi frica.
De aici mai e un doar pas pana la a intelege ca rolul unui trainer:
- nu este cel de a corecta mereu cursantul;
- nu este acela de a-l face pe cursant sa se simta mereu pus la zid;
Trainerul nu este ca un robot care da mereu, din reflex, un feedback despre ce este gresit.
Greseala este inevitabila atunci cand vorbim o limba straina pe care o invatam, dar daca intelegem ca fiecare dintre noi greseste deoarece sunt anumite aspecte pe care le dezvoltam usor, iar pe altele mai greu, atunci gresela nu mai este un "cap de acuzare", ci este mai degraba stilul fiecaruia de a progresa.
Ceea ce-mi doresc sa fac de fapt, ca trainer, este sa-l ajut pe cursant sa-si gaseasca acest stil propriu: de a invata, de a vorbi si de a gresi.
Aceasta este ideea pe care o am in minte mereu la cursuri, Mai ales atunci cand vad ca un cursant este neincrezator, cand el crede ca a pierdut pasul cu ceilalti, ca nu a inteles ceva din gramatica, ca nu va vorbi niciodata.